Patapievici: Aprecierile lui Ponta despre ICR sunt „minciuni calificate”

Horia-Roman Patapievici, președintele Institutului Cultural Român (ICR), a calificat afirmațiile premierului Victor Ponta – care a declarat că ICR este o instituție politizată și lipsită de transparență reprezintă „minciuni calificate”.

În cadrul unei conferințe, Patapievici a vorbit despre acuzațiile aduse ICR potrivit cărora ar fi risipit banul public, spunând că acest lucru este cum nu se poate mai fals. Astfel, el a explicat că, în 2011, aproximativ jumătate dintre proiectele institutului au fost făcute în parteneriat cu instituții din străinătate care au adus și ele finanțare.

Totodată, el a spus că unul din cinci evenimente ale institutului au fost făcute fără finanțare, întrucât partenerii respectivi au asigurat cu titlu gratuit condițiile pentru desfășurarea manifestărilor respective.

„Pe un post de televiziune au fost proferate cele mai cumplite minciuni privind activitatea ICR, care nu lovesc doar în trei oameni de la conducerea institutului”, a spus Patapievici, referindu-se la el însuși și cei doi vicepreședinți – Tania Radu și Mircea Mihăeș – și precizând că acestea afectează toți angajații institutului.

Ce spune Patapievici despre bugetul ICR

El a vorbit și despre ce s-a vehiculat în legătură cu bugetul ICR, precizând că bugetul maxim alocat într-un an a fost de 10 milioane de euro, iar după toate rectificările, acesta nu a depășit în realitate 8 milioane de euro. „Să punem capăt legendelor”, a mai spus acesta.

Patapievici a adăugat că oricine se uită în rapoartele de activitate ale ICR vede programele ample de calitate desfășurate și se mândrește, speră acesta, cu reprezentarea culturii române în străinătate.

„Toate s-au făcut nu doar cu fonduri, ci și cu talentul, cu devotamentul angajaților”, a spus Patapievici, precizând că, printre altele, au fost publicate 330 de volume românești traduse în străinătate, cu o frecvență de o carte pe săptămână, și au apărut într-un singur an peste 8.000 de articole în presa străină reflectând activitatea ICR.

El a mai precizat că raportul anual între cheltuielile de administrare a ICR și cele pentru programe arată că acestea din urmă au o pondere între 75 și 80% din bugetul ICR, institutul funcționând ca un ONG, ceea ce nu face nici o altă instituție a statului român.

„Să se spună astăzi, în 2012, iunie 13 – ziua mineriadelor -, că institutele culturale române din străinătate fac propagandă lui Traian Băsescu, că se ocupă cu promovarea clientelei politice este o nerușinare. (…) Acuzația că nu cheltuim cu chibzuință banii statului este și ea o nerușinare”, a mai declarat Patapievici.

„Nu pot demonta acuzațiile că suntem ca serviciile secrete sau ca un SIE camuflat, pentru că intrăm în zona psihiatrică”, a mai spus Patapievici.

Ce presupune trecerea ICR sub autoritatea Senatului

Președintele ICR a spus în conferință că, potrivit ordonanței de urgență a Guvernului care prevede trecerea ICR sub autoritatea Senatului, președintele, cei doi vicepreședinți, precum și jumătate din Consiliul de conducere ai ICR ar urma să fie numiți de Biroul permanent al Senatului, cu validarea plenului acestei camere.

„Părerea mea este că această ordonanță nu urmărește depolitizarea, ci contrariul – politizarea Institutului Cultural Român. (…) Se va ajunge la aberații în funcționarea ICR, pentru că elementele politice vor intra din Parlament în Institutul Cultural Român”, a mai spus Patapievici.

„Am funcționat sub o autonomie totală în tot acest timp”, a adăugat Patapievici, referindu-se la perioada, de la înființarea ICR, în care instituția s-a aflat sub „autoritatea simbolică” a președintelui României.

„Părerea noastră este că ne aflăm în fața unei grave involuții instituționale (…) Singura concluzie este că ICR are soarta pecetluită și asta nu îi afectează pe cei trei membri ai conducerii, noi oricum plecam când ni se termină cel de-al doilea mandat, în ianuarie 2013. (…) Nu este un discurs al conducerii, ci al culturii instituționale pe care am creat-o aici”, a mai spus acesta, subliniind că se va pierde tot ceea ce a reușit echipa de la ICR, compusă în prezent din 120 de oameni, să facă în acești ani.

Același troc se va întâmpla cu Institutul Cultural Român, a mai spus acesta, continuând cu exemplul Consiliului Național al Audiovizualului (CNA), unde membrii sunt numiți tot de Parlament, algoritmul politic intervenind și aici și nu primează sancționarea abaterilor din presa audiovizuală.

„Se va ajunge la aberații în funcționarea ICR, pentru că elementele politice vor intra din Parlament în Institutul Cultural Român”, a mai spus Patapievici.

El a explicat că ICR s-a aflat de la înființare „sub autoritatea simbolică” a președintelui României, institutul fiind resposabil cu reprezentarea statului în străinătate. Patapievici a menționat că, în 2003, când a fost adoptată legea de funcționare a ICR, președinte al României era Ion Iliescu, iar Guvernul era condus de Adrian Năstase.

Cum vedea Ion Iliescu organigrama ICR

Patapievici a povestit că Ion Iliescu a participat, în 2004, la una din ședințele Consiliului de conducere al ICR, al cărui președinte era atunci Augustin Buzura, întâlnirea fiind dedicată stabilirii organigramei. Iliescu a propus atunci ca unul din vicepreședinții ICR să fie secretar de stat în Ministerul de Externe, iar Buzura s-a opus și acest lucru, care ar fi însemnat o conducere bicefală a institutului, nu s-a întâmplat.

„Dacă Augustin Buzura a putut, am putut și noi. Am funcționat sub o autonomie totală în tot acest timp”, a spus Patapievici.

„Părerea noastră este că ne aflăm în fața unei grave involuții instituționale (…) Singura concluzie este că ICR are soarta pecetluită și asta nu îi afectează pe cei trei membri ai conducerii, noi oricum plecam când ni se termină cel de-al doilea mandat, în ianuarie 2013. (…) Nu este un discurs al conducerii, ci al culturii instituționale pe care am creat-o aici”, a adăugat Patapievici, subliniind că se va pierde tot ceea ce a reușit echipa de la ICR să facă în acești ani.